05 decembrie 1933
Gata prohibiția!
Sus paharul!
O lungă perioadă de secetă la nivelul gâtlejului și ficatului ia sfârșit la 5 decembrie 1933, în America. Moș Nicolae a pus în ghetuțele celor care au fost cuminți cel de-al 21-lea Amendament al Constituției Statelor Unite, care anula prevederile anterioare prin care fusese instituită prohibiția. Evenimentul a prilejuit multe toasturi și degustări și se spune că însuși președintele Roosevelt a sărbătorit momentul cu un Martini, băutura sa preferată.
Consumul de alcool dăunează grav societății...
...așa și-au spus americanii secolului al XIX-lea, când au demarat campaniile pro-prohibiție și au au constituit așa-numitele organizații de abstinență. La sfârșitul secolului, aceste structuri dobândiseră deja putere politică, militând la nivel national pentru interzicerea consumului de alcool. În 1838, statul Massachusetts a adoptat o lege care limita cantitățile de băuturi spirtoase care puteau fi comecializate. Deși legea a fost abrogată după doi ani, a reușit să stabilească un precedent. În 1846, statul Maine a adoptat prima lege a prohibiției consumului de alcool, iar până la începerea Războiului Civil în 1861, mai multe state au urmat acest exemplu.
Mișcarea feministă de la începutul secolului XX s-a implicat puternic în susținerea prohibiției, ca urmare a eforturilor soțiilor de a contracara atracția firească a capilor de familie pentru relaxările lichide, localurile de pierzanie în care își petreceau timpul și toate implicațiile acestui tip de divertisment.
8 martie și efortul global pentru emanciparea femeiiZiua Internațională a Femeii, sărbătorită la 8 martie, dincolo de flori și ciocolată, marchează lupta dusă de femeile din lumea întreagă pentru egalitate și echitate
Migrarea masivă a forței de muncă înspre orașe orienta masele de muncitori către barurile care le ofereau distracții ieftine și accesibile. În 1906, Liga „Anti-Saloon” a declanșat un nou val de atacuri asupra luptătorilor cu sticla și paharul, care își vedeau de treaba lor la tejgheaua barurilor. Predicile religioase și patronii fabricilor și-au unit vocile în proteste anti-alcool: primii pentru a schimba traseul oamenilor de la birt, la biserică, cei din urmă pentru a nu schimba traseul oamenilor de la muncă, la spital.
Război de IN - DEPENDENȚĂ
În 1917, după ce Statele Unite au intrat, la rândul lor, în primul Război Mondial, președintele Woodrow Wilson a instituit o prohibiție temporară, pentru a folosi grânele la producerea de mâncare, în detrimentul aperitivelor și digestivelor lichide. Câteva state au scos în afara legii producția și comercializarea de băuturi alcoolice pe propriile lor teritorii. În decembrie 1917, cel de-al 18-lea Amendament la Constituția Statelor Unite, care interzicea „producerea, vânzarea, transportul de băuturi alcoolice în vederea comercializării” a fost aprobat de Congres și trimis statelor pentru ratificare.
La 29 ianuarie 1919, amendamentul a primit majoritatea necesară, de trei pătrimi din voturile statelor. Prohibiția propriu-zisă a început din luna iunie a aceluiași an, deși amendamentul intra în vigoare doar de la data de 29 ianuarie 1920. Până la această dată, nu mai puțin de 33 de state adoptaseră deja o legislație proprie anti - alcool. Pentru că în fruntea ligii anti-mahmureală s-a situat vehement reprezentantul statului Mississippi, Andrew Volstead, legislația care a instituit prohibiția mai este cunoscută și sub numele de Volstead Act. Cum orice decizie are nevoie și de o comisie, nici aici nu s-a făcut excepție. Cu atenția trează, ferită de aburii alcoolului, unitatea specială înființată în cadrul Trezoreriei a distrus, în numai șase luni, mii de distilerii ilegale.
Mahmureala se tratează la receNici mahmureala nu mai e ce a fost, soluția de a doua zi vine acum sub formă de înghețată pe băț.
Cum să iei băutura de la gura omului
Ca orice viciu, nici consumul de alcool nu s-a lăsat intimidat cu una, cu două, păstrând un număr relativ constant de susținători. Agenții federali și polițiștii au făcut și ei ce au putut, dar traficanții de alcool puteau mai mult și mai bine.
La nivel federal și local, forțele de ordine încercau să țină sub control fenomenul infracțional asociat cu consumul ilegal de alcool, dar atât imaginația cât și resursele lor se dovedeau limitate comparativ cu echipele adverse. Implementarea legislației anti-alcool a fost mai întâi atribuită Serviciului de Venituri Interne, dar a trecut apoi la Departamentul de Justiție, dovedindu-se treabă serioasă. Legislația a fost implementată mai întâi în zone unde populația simpatiza cu aceste prevederi, zone rurale și orașele mici. În orașele mari, nu se poate spune că a reprezentat un succes. Deși statisticile indicau o scădere cu 30% a consumului de alcool, cei care își doreau cu adevărat un pahar, nu prea erau dezamăgiți de furnizori.
Prohibiția a oferit teren fertil unor afaceri înfloritoare, având ca obiect nedeclarat de activitate traficul de alcool. Nume „ilustre” precum Al Capone și-au construit imperii financiare pe spatele a mii de alcoolici anonimi, iar statul american a rămas și cu gâtul uscat și cu banii luați, evaziunea fiscală fiind la ea acasă în această perioadă. Celebrul gangster ajunsese la venituri de 60 de milioane de dolari pe an, iar Legea Prohibiției era pentru el, aur curat. Făbricuțe ilegale, baruri sub acoperire și bande de crimă organizată alimentau o rețea de consumatori care vedeau mereu partea plină a paharului. A apărut chiar și un jargon specific: producția ilegală de alcool era numită „bootlegging”, cluburile sau magazinele care vindeau băutură pe șest se numeau „speakeasies”, contrabanda era alintată „moonshine”, iar consumul casnic, „bathtub gin”.
Apogeul infracționalității a fost atins în 1929, când, de St. Valentine's Day, în Chicago, atacatori îmbrăcați în polițiști și făcând (se crede) parte din banda lui Al Capone au masacrat membrii unei bande rivale.
The Godfather, un film de fami(g)lieNașul, un film despre o lume în care familia, onoarea și respectul se văd altfel, prin ochii unor talente ca Marlon Brando, Al Pacino și Francis Ford Coppola
Alcoolemia salvează economia
Toate aceste manifestări violente și creșterea fenomenelor de crimă organizată au condus la susținerea mișcării anti-prohibiție. Consumul de alcool devenea apanajul elitelor, deoarece prețul produsului ilegal se afla în continuă creștere, la fel ca și costurile din banii publici pentru lupta cu traficanții. La începutul anilor '30 până și suporterii cei mai înverșunați ai prohibiției își mai pierduseră din convingere. Față în față cu criza economică, perspectiva unor locuri de muncă și a unor taxe semnificative pe care le-ar fi oferit industria alcoolului, părea mai îmbietoare. Democratul Franklin D. Roosevelt și-a bazat campania electorală din 1932 pe combaterea prohibiției și milioane de degustători autorizați au votat pentru. Odată cu alegerea lui, cel de-al 21-lea Amendament devenea, din visul tulbure al orelor târzii, o realitate salutată cu entuziasm de o națiune însetată. Doar statul Mississippi, un stat de apă dulce prin natura sa, a rezistat tentației până în 1966, când, în plină epocă flower-power, a decis să abandoneze lupta și să anuleze legislația care interzicea consumul de alcool.
Referințe: