15 ianuarie 1889
Coca-Cola intră pe piață ca producător de medicamente
Mai mult Coca decât Cola
La 15 ianuarie 1889, la Atlanta, în Georgia, era înregistrată firma Pemberton Medicine Company, care avea să devină Coca-Cola. Proprietarul său, farmacistul John Pemberton, a preparat, printre alte elixiruri, un amestec numit French Wine of Coca. Ingredientele folosite l-ar fi condus, în zilele noastre, direct la Brigada Antidrog: vin de Bordeaux condimentat cu un pic de cocaină. Produsul plantelor de coca din America de Sud putea fi legal folosit, pentru că nu își dobândise încă prostul renume, efectele sale nefiind cunoscute și înțelese pe deplin atunci. Băutura, preparată pentru prima dată în 1886, mai conținea cafeină din nucile de cocos.
Coca-Cola, de la adicție la tradiție
Coca-Cola nu este doar cea mai bine vândută băutură răcoritoare din lume, ci este, în același timp, una dintre cele mai cunoscute mărci, din punctul de vedere al imaginii. Forma sticlei și logo-ul fac parte deja din limbajul universal, fiind familiare în orice țară, de pe toate continentele. În anul apariției sale pe piață, firma producătoare a înregistrat o cifră de vânzări de 50 de dolari. În peste o sută de ani de activitate, compania a ajuns la zeci de miliarde.
După crearea amestecului inițial, din cauza interdicției privind consumul de alcool în Atlanta, Pemberton a fost nevoit să modifice formula, scoțând vinul și introducând, în schimb, zahăr, pentru a obține un sirop. Pentru că zahărul făcea băutura rezultată extrem de dulce, farmacistul a adăugat acid citric și diverse uleiuri din fructe, pentru un gust mai plăcut. Poțiunea magică a fost botezată Coca-Cola, fiind prezentată ca un remediu pentru o mulțime de probleme de sănătate, de la dureri de cap, până la impotență. E aproape incredibil că omenirea a reușit să supraviețuiască și să evolueze atâția ani fără acest elixir al vieții!
Frank M. Robinson, contabilul și partenerul lui John Pemberton, a inventat numele Coca-Cola și a creat designul pentru celebrul logo, cu scris de mână alb pe fond roșu. În ziarul Atlanta Daily, tot el publica următoarea reclamă: „Coca-Cola. Delicios! Răcoritor! Înviorător! Noua și îndrăgita băutură acidulată, conținând proprietățile minunatei plante de coca și ale faimoaselor nuci de cocos”.
În acea vară, un client a intrat în Farmacia Jacobs, peste drum de Pemberton și a comandat Coca-Cola pentru o durere de cap. L-a rugat pe farmacist să îi amestece siropul cu sifon, pentru a-l consuma imediat. În momentul în care consumatorul a gustat și a realizat ce gust bun avea „medicamentul” său, a fost semnat certificatul de naștere al celei mai cunoscute băuturi răcoritoare din lume. În 1886, se vindea la Farmacia Jacobs din Atlanta, cu cinci cenți paharul, iar solicitările erau de aproximativ nouă pahare pe zi. În același an, Pemberton a vândut aproape o sută de litri de sirop, care era trimis clienților ambalat în butoiașe roșii de lemn. Culoarea roșie a fost asociată de atunci și până azi cu Coca-Cola.
Blugii, din Vestul sălbatic, la prezentările de modăPrimii blugi Levi’s cu nituri, invenția unui croitor și a unui negustor, costau 1,25 dolari și erau pantaloni de lucru pentru muncitorii și fermierii din Vestul Sălbatic
Coca-Cola, o afacere cu multe lichidități
La început, Coca-Cola nu a fost un succes financiar, oricum nu pentru creatorul său. Din cauza problemelor de sănătate, acesta a vândut o parte din firmă unui om de afaceri din Atlanta, Asa Griggs Candler, în 1888, care a preluat întreaga companie până în 1891. A plătit suma de 2.300 de dolari pentru ceea ce avea să devină un imperiu financiar. Candler avea pregătire de farmacist și stofă de afacerist, făcând bani din vânzarea de medicamente, nu din prepararea lor. Ca om de afaceri înnăscut, a devenit președintele Companiei Coca-Cola și s-a concentrat pe ce știa el mai bine: vânzări. În doar patru ani a reușit să extindă vânzarea de Coca-Cola pe întregul teritoriu al Statelor Unite. La începutul secolul XX, utilizarea cocainei devenise deja controversată, așa că a renunțat la folosirea ei în prepararea băuturii, înlocuind-o cu un extract din frunze de coca, din care cocaina era eliminată.
În 1894, Coca-Cola a deschis a fabrică pentru producția siropului, în Dallas, Texas. Tot atunci, un comerciant din Mississippi, Joseph Biedenharn, a îmbuteliat, pentru prima dată, băutura în sticle, trimițându-i câteva lui Candler. Acesta nu a fost impresionat, deoarece considera că cel mai bun mod de a servi Coca-Cola era de o amesteca înainte de a fi băută cu sifon, pentru a-și menține prospețimea. Și-a schimbat părerea după câțiva ani și a vândut dreptul de a îmbutelia Coca-Cola unor avocați din Chattanooga, Tennessee. Contractul le dădea acestora dreptul de a cumpăra sirop de Coca-Cola cu un dolar galonul (3,7 l), pe termen nelimitat. Cei doi au vândut drepturile de îmbuteliere mai departe în sistem de franciză, ceea ce a extins afacerea la nivelul întregii țări. În 1915, a fost introdusă sticla cu forma ei caracteristică, după stilizarea conturului inițial care reproducea o boabă de cacao.
Un grup de investitori a cumpărat Compania Coca-Cola în 1919 cu 25 de milioane de dolari și de aici, firma a intrat în liga profesionistă. A fost introdusă în Europa, asociată cu sportul la Jocurile Olimpice, promovată cu cele mai moderne mijloace de comunicare ale vremii, radioul și cinematograful. Îmbuteliată în doze metalice pentru soldații celui de-al doilea război mondial a devenit un simbol al capitalismului american, recunoscut internațional. Și-a diversificat apoi gama de produse cu alte arome și sortimente, inclusiv cele dietetice, ținând tot timpul pasul cu vremurile, cel puțin ca promovare și imagine.
Prea multă Cola, îți dă peste cap busola
Succes comercial, exemplu de globalizare, dovadă a impactului pe care îl pot avea campaniile de promovare, totuși, azi, Coca-Cola începe să piardă teren din cauza preocupărilor privind efectele sale asupra sănătății. Ingredientele folosite, mai ales zahărul, acidul și conservanții ridică întrebări majore legate de cantitățile care ar trebui consumate și, mai grav, DACĂ ar trebui consumată. Studii recente dovedesc legătura dintre consumul băuturilor carbogazoase și boli precum: probleme cardiace, diabet, obezitate, gută, cancer, artrită, accidente vasculare, tensiune arterială, probleme stomatologice etc.
Meniul de sărbătoare, cu variante mai ușoare de mâncareMasa de sărbătoare, încărcată cu sortimente de mâncare tradițională, de la aperitive la deserturi, poate fi ușurată, prin mici trucuri, care ne ajută să nu primim kilograme suplimentare pe post de cadou.
Băuturile răcoritoare, indiferent cine le produce, sunt extrem de acide, cu un PH de aproximativ 2,5, ca oțetul, însă zahărul conținut maschează aciditatea și o face plăcută la gust. Ca să ne dăm seama ce înseamnă asta, trebuie spus că acidul dintr-o baterie are un PH de 1, iar apa pură, 7. Orice lichid cu PH mai mic de 4 sau peste 10 ar omorî orice pește și ar fi tolerat de foarte puține animale. În aceste condiții, vă puteți imagina efectele produse de o asemenea băutură, în momentul în care pornește în călătorie prin corpul nostru și ne traversează întregul sistem digestiv.
Deși nu beneficiază de o promovare la fel de spectaculoasă și Moș Crăciun nu o livrează în camioane cu leduri, există o băutură aproape gratuită care nu are niciun efect nociv și aduce numai beneficii: se numește apă curată! Dacă doriți totuși un gust mai elaborat, puteți încerca cu ceai sau suc proaspăt de fructe. Variantele naturale sunt întotdeauna cele mai bune soluții, chiar dacă (sau tocmai pentru că) nu generează industrii și interese de milioane.
Referințe: