Cum a modificat agricultura lumea modernă
Mâncare pe care
Cum obținem mâncarea? O cumperi sau o cultivi chiar tu? Până nu demult, marea parte a oamenilor erau fermieri care se hrăneau și își câștigau existența cu produsele cultivate chiar de ei. Azi, în unele zone industrializate, doar 1 persoană din 50 lucrează în agricultură. Dacă mergi pe stradă sau asculți conversațiile din jur, vei auzi: „merg la birou, ne vedem la birou, sunt la birou”. Toți sunt la birou, întrebarea e: cine a mai rămas pe camp să îi hrănească și de unde apare toată mâncarea pe care o consumăm? Sigur nu din birou.
Agricultura ne-a schimbat cultura
Îmbunătățirile aduse eficienței în agricultură au pornit încet, după care au prins viteză și nu s-au mai oprit. Fiecare schimbare a fost dramatică pentru milioane de oameni și procesul continuă încă.
În mod surpinzător, unul din cei mai mari pași pentru a depăși faza agriculturii de subzistență (adică să produci doar pentru consumul propriu) a apărut în Europa secolului al XII-lea, odată cu introducerea hamului pentru cai. Acest echipament permitea calului să muncească, fără a se strangula. Caii erau astfel capabili să lucreze mai mult și mai bine decât bivolii care erau folosiți la muncile agricole, ceea ce a determinat și creșterea producției. Puteau folosi pluguri de fier pe terenuri care fuseseră până atunci imposibil de cultivat cu plugul de lemn. Un alt progres important a fost cultivarea plantelor care îmbunătățeau calitatea solului: fasole, mazăre, trifoi sau lucernă.
În aparență minore, aceste schimbări au avut efecte majore și au permis fermierilor să producă mai mult decât aveau nevoie și să vândă. Orașele s-au dezvoltat, pentru că acum mâncarea putea fi cumpărată de cei care lucrau ca negustori sau meșteșugari. Din nevoia de a asigura aprovizionarea și de a spori eficiența au venit și primele utilaje agricole.
Pe la 1700, Jethro Tull, un fermier englez, a inventat o semănătoare trasă de cai, pentru a înlocui semănatul manual, care lua mult timp și risipea semințele. În 1831, în Statele Unite, Cyrus McCormick a inventat o secerătoare mecanică, trasă de cai, care putea recolta grânele de cinci ori mai repede decât o puteau face oamneii cu secera. Tot în acea perioadă, negustorii au început să aducă în Europa îngrășăminte din America de Sud. Utilajele și îngrășămintele au crescut semnificativ producțiile agricole. Întrebarea este cum a afectat acest fenomen oamenii?
Revoluție în producție
Progresele din agricultură au făcut posibilă revoluția industrială, furnizând cantități mari de mâncare ieftină pentru orașe. Fenomenul a apărut mai întâi în Marea Britanie, în perioada 1750 -1850. Mii de familii s-au mutat la oraș, pentru a munci în minele de cărbuni, în proaspăt apăruta industrie metalurgică, în porturi și fabricile de textile. Nu erau prea multe variante. Micii fermieri care nu își permiteau să achiziționeze noile utilaje și tehnologii, câștigau mai puțin, nu își mai puteau plăti arenda și erau nevoiți să își părăsească micile afaceri agricole, pentru a se înrola în halele industriale, supraglomerate, bântuite de mizerie și boli. În loc să lucreze pământul în familie, bărbații au fost obligați să plece de acasă, punându-și adesea chiar și copiii să lucreze în fabrici. Și celelalte state au început să se confrunte cu situații similare.
La mijlocul secolului al XIX-lea, unele națiuni erau deja destul de prospere, pentru a-și permite să finanțeze cercetări în agricultură, care au adus, la rândul lor, schimbări care continuă și în zilele noastre. De exemplu, studiile de genetică au creat soiuri mai productive și mai rezistente la boli. Au fost descoperite proporțiile necesare de nitrați și fosfați pentru diverse tipuri de plante și soluri. Buruienile, care le dădeau mult de lucru fermierilor, au dispărut odată cu erbicidele moderne, însă, împreună cu ele s-au dus și slujbele celor care se ocupau până atunci de curățarea culturilor.
Creșterea animalelor a înregistrat și ea schimbări spectaculoase. Mulgătorile și hrănitoarele automatizate îngăduie unei singure persoane să îngrijească un număr mare de animale, reducând cererea de locuri de muncă în domeniu. Mâncărurile concentrate și condițiile de lumină și temperatură în care animelele sunt crescute asigură o dezvoltare și o înmulțire mai rapidă a acestora. Cu cantitățile stăm bine, cu impactul asupra calității produselor și asupra calității vieții, mai puțin.
Viața la țară
Mașinăriile au schimbat fundamental modul de viață al fermierilor. Unii s-au îmbogățit, alții au dat faliment. Utilajele iau locul oamenilor și legăturile sociale pe care munca în comun le aducea altă dată, cu toate beneficiile lor, sunt acum doar o amintire. În multe părți, fermierii s-au transformat în businessman-i educați, specializați în producția pe scară industrială a unuia sau două produse agricole. Și pentru ei, independența e doar o iluzie. Marile companii de procesare a alimentelor sauu lanțurile de supermarket-uri dictează prețurile și tendințele pieței. Furnizorii de utilaje și produse, de la semințe la pesticide, le creează dependență de produsele lor și le influențează modul de lucru. Iar, mai nou, opinia publică devine tot mai conștientă de efectul dăunător al unor tehnici de producție agricolă, care afectează sănătatea, pentru a obține producții cât mai mari și cât mai ieftine. Apare tendința de a ne întoarce la origini, la agricultura curată, folosind doar acele tehnici care ne ușurează munca, fără a dăuna calității produselor.
Referințe: