11 mai 1950Eugène Ionesco, autorul român care s-a afirmat la Paris
Absurd, dar adevărat
Cântăreața cheală, prima piesă scrisă de Eugen Ionesco, a apărut, într-un mod care poate părea absurd și chiar este, ca rezultat al eforturilor autorului de a se familiariza cu tainele limbii engleze. Ce legătură poate exista între un ghid de conversație și piesa de teatru menționată? Dialogurile. Pe măsură ce parcurgea replicile sterile și lipsite de sens prin care unii autori de manuale considerau - și încă mai consideră - că oferă celor dornici de instruire șansa de a conversa fluent într-o nouă limbă, Ionesco era frapat de adevărurile enunțate, atât de simple încât deveneau ridicole. Clișeele, gesturile și expresiile mecanice îi dezvăluiau o altă față a realității, pe care a simțit că o poate transpune dramatic. Deși intenția sa era să creeze o tragedie, prietenii care au citit-o au găsit-o extrem de amuzantă. Monique Saint-Come, care făcea parte din cercul său de amici, i-a prezentat piesa lui Nicolas Bataille, coordonatorul unui grup de actori avangardiști din Paris, iar la 11 mai 1950, Cântăreața cheală debuta pe scena de la Théâtre des Noctambules.